Constituția poloneză de la 3 mai 1791

Constituția poloneză de la 3 mai 1791 (Konstytucja Trzeciego Maja) este în general cunoscută ca prima constituție națională a lumii moderne din Europa și a doua din lume după constituția Statelor Unite. Constituția din 3 mai 1791 a fost adoptată ca „Act Guvernamental” (în poloneză Ustawa rządowa) în acea zi de către Sejm (parlamentul) Uniunii Polono-Lituaniene și a rămas în vigoare timp de doar un an, până la Războiul Ruso-Polon din 1792.

Constituția din 3 mai a fost gândită cu scopul de a repara unele deficiențe politice vechi ale Uniunii Polono-Lituaniene și ale sistemului său tradițional al „Libertății de Aur”, care dădea drepturi și privilegii disproporționate nobilimii. Constituția a introdus egalitate în drepturi politice între orășeni și nobilime și i-a pus pe țărani sub protecția guvernului. Documentul a fost tradus și în lituaniană.

Adoptarea constituției din 3 mai a provocat ostilitatea activă a vecinilor Uniunii. În Războiul de Apărare a Constituției, Uniunea a fost trădată de aliatul său prusac, Frederick Wilhelm al II-lea, și învinsă de Imperiul Rus al Ecaterinei a II-a aliată cu Confederația Targowica, o coaliție de magnați polonezi și nobili fără pământ care se opuneau reformelor ce le-ar fi slăbit influența. În ciuda înfrângerii Uniunii și a celei de-a doua divizări a țării, Constituția din 3 mai a influențat mișcările democratice ulterioare. Ea a rămas, după dispariția Republicii Poloneze în 1795, timp de 123 de ani de divizare, un reper al luptei pentru restaurarea suveranității și unității Poloniei. După cum spuneau doi dintre inițiatorii săi, Ignacy Potocki și Hugo Kołłątaj, ea a fost „testamentul lăsat de Patrie”. Amintirea constituției poloneze de la 3 mai—recunoscută în domeniul științelor politice ca document progresist al vremurilor sale—a fost păstrată timp de generații și a ajutat la menținerea aspirațiilor naționale poloneze pentru un stat independent și o societate dreaptă. În Polonia, ea este văzută drept o culminare a tot ce a fost bun și luminat în istoria țării și în cultura polonezilor. Aniversarea zilei de 3 mai este cea mai importantă sărbătoare laică a Poloniei de la recâștigarea independenței în 1918.

Înainte de Constituția de la 3 mai, în Polonia, termenul „constituție” (în poloneză konstytucja) se referea la întregul ansamblu de legi, de orice caracter, adoptate la o sesiune a Sejmului. Doar după adoptarea Constituției din 3 mai, termenul konstytucja și-a luat sensul modern de lege fundamentală. Regele Stanisław August Poniatowski a descris Constituția din 3 mai, conform unei relatări a vremii, ca fiind "bazată în principal pe cele ale Angliei și ale Statelor Unite ale Americii, dar evitând defectele și greșelile ambelor, și adaptate pe cât posibil circumstanțelor locale și particulare ale țării. Constituția era compusă din 11 articole.

Ziua de 3 Mai a fost declarată sărbătoare națională (Święto Konstytucji 3 Maja) la 5 mai 1791. Interzisă în timpul împărțirilor Poloniei (deși și atunci sărbătorită uneori), a fost sărbătorită constant în Ducatul Varșoviei. A redevenit sărbătoare națională poloneză în aprilie 1919 în a Doua Republică Poloneză—prima sărbătoare reintrodusă în Polonia independentă. Ziua de 3 Mai a fost din nou interzisă în timpul celui de al Doilea Război Mondial de ocupanții naziști și sovietici.

După demonstrațiile anticomuniste studențești din 1946, autoritățile Poloniei comuniste au înlocuit-o cu sărbătorirea zilei de 1 Mai, Ziua Muncii; în 1951, 3 Mai a fost etichetată drept ziua Partidului Democrat și a fost scoasă de pe lista sărbătorilor naționale. Până în 1989, 3 mai a rămas o zi a protestelor anticomuniste și antiguvernamentale.

Ziua Constituției a consinuat să fie o importantă sărbătoare a diasporei poloneze din Statele Unite, îndeosebi în zona Chicago, cu o tradiție din 1892. Polonezii din Chicago au continuat această tradiție până în ziua de azi, sărbătorind-o cu festivități și cu o paradă anuală.

Sărbătoarea de 3 Mai a redevenit sărbătoare oficială în Polonia în aprilie 1990, după căderea comunismului. În 2007, 3 Mai a fost declarată sărbătoare națională și în Lituania. Prima sărbătorire comună a Sejmului Poloniei și a Seimasului Lituaniei a avut loc la 3 mai 2007.

Sursa: Wikipedia

            

Biblioteca polonă la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XVI-a.

Al treilea an consecutiv, Biblioteca polonă participă la promovarea cărţii polone, în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XVI-a.
Anul acesta vom prezenta cărţile apărute în perioada 2011-2012 şi cărţile donate de către Ambasada  Republicii Polone în Moldova şi Institutul Polonez 
din Bucureşti.


Invităm toţi doritorii, oaspeţi ai capitalei 
şi în deosebi diaspora polonă!


Deschiderea va avea loc la data de 26 aprilie 2012, în pavilionul nr.3, MOLDEXPO. 

Gravură în lemn

     Expoziţie virtuală:
      Gravură în lemn.

Autor: Karl Iliniţkii (a. n. 1937). Inginer - constructor.
A participat la construcţia Teatrului de operă şi balet, clădirii Circului, la restaurarea Sălii cu Orgă.


La momentul actual este pensionar.
Hobby - gravura în lemn. Pentru lucrări foloseşte lemnul de nuc, cireş şi stejar.
 A participat la multe expoziţii orăşăneşti.

Wesołych Świąt Wielkanocnych!

Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sarbatori, este sarbatoarea cea mai sfanta. 

Una dintre cele mai interesante traditii, pastrata de secole in Polonia,are loc cu putin timp inainte de Paste: Duminica Palmierului. Este sarbatorita in bisericile catolice din Polonia, pentru a aminti de intrarea lui Iisus in Ierusalim si este in fapt o versiune a Floriilor romanesti.

In ciuda numelui, nu se folosesc frunze de palmier, ci buchete de flori si ramuri salbatice, in timp ce in unele regiuni se folosesc aranjamente florale complicate si foarte mari, impodobite cu panglici si flori. In trecut se credea ca un astfel de buchet, odata sfintit in timpul slujbei, apara de boli si necazuri familia care il pastreaza. Dupa incheierea slujbei, participantii se ating usor unul pe altul cu buchetele, urandu-si toate cele bune.

O alta traditie pascala cere ca toti credinciosii sa aduca la biserica cosuri cu mancaruri, pentru a fi sfintite, obicei ce dateaza din secolul XIV.

La origini, la biserica se aducea un miel facut din aluat de paine, dar astazi in cos se gasesc cel putin sapte feluri diferite, fiecare simbolizand altceva.

Paine este simbolul norocului, al crestinatatii si al trupului hristic ; oul este simbolul renasterii, al infrangerii mortii de catre viata ; sarea este un mineral al vietii, despre care se crede ca alunga raul ; carnea afumata inseamna sanatate, fertilitate si abundenta ; branza este prietenia dintre om si natura ; ridichea este un simbol al puterii si fortei fizice ; prajitura este ultimul fel traditional, simbolizand priceperea si perfectiunea, si trebuie facuta in casa.

In ultimul timp tot mai multi credinciosi adauga in cos si fructe exotice sau ciocolata, obicei ramas din perioada comunista, cand astfel de produse erau o raritate.

Ca in tot spatiul balcanic si in Polonia decorarea oualor pentru Paste a devenit o arta, veche de secole si foarte importanta pentru spiritualitatea poporului polonez. Obiceiul a aparut in jurul secolului X, oua vopsite fiind gasite intr-un sit din Ostrow, realizate cu o tehnica foarte asemanatoare cu cea de astazi. Impodobirea cu migala a oualor pentru Paste a jucat mereu un rol important in cultura populara, cu diferente regionale distincte.

 Se foloseste culoare, iar desenele sunt facute cu ceara fierbinte, iar in unele sate pe ou se lipesc si bucatele de hartie sau lana colorata. Culorile sunt naturale, obtinute din scoarta de copac, diverse flori, ceapa, coaja de nuca etc. Altadata vopsirea oului de paste era o ocupatie a femeilor, micile opere de arta fiind apoi daruite membrilor familiei si prietenilor, ca un simbol al iubirii si afectiunii. 

Mancarea sfintita in biserica este servita dupa Slujba de Inviere, in dimineata zilei de duminica, iar la masa se mai aduc preparate din carne, rulade, carne de pasare si de porc, mezeluri, prajituri, supa de ridichi cu un ou fiert tare si altele, iar masa este atent impodobita.

Ouale de Pasti au un rol foarte important in aceasta sarbatoare, astfel polonezii au si un Muzeu al oualelor de Pasti. Clădirea se află în Polonia şi este vizitată an de an de mii de oameni din toată lumea. Peste 1500 de ouă din toată lumea au fost adunate la Muzeul Ouălor de Paşti dintr-o localitate poloneză. Instituţia este unică în această ţară şi singura din lume a cărei colecţie cuprinde exemplare din toată lumea. Fondatorii muzeului colecţionează ouă împodobite de peste 30 de ani, însă abia în 2004 s-au gândit să le arate întregii lumi. Expoziţia cuprinde ouă de la sute de păsări de toate dimensiunile.

Proprietarii muzeului spun că fiecare exponat este o operă de artă. Ouăle sunt decorate cu vopsea, hârtie, lână sau chiar orez şi mac. Cele mai multe sunt din Polonia, dar vizitatorii pot găsi şi ouă din China, Kenya, Japonia sau Rusia.

   Felicitari tuturor polonezilor cu Sfintele Sarbatori de Pasti!!!

Poezia polona a saptaminii

Iuljan Tuwim - Al nimănui

Poezia polonă a săptămînii

Jan Lechon      Cele şapte păcate capitale

Poezia polonă a săptaminii

Emil Zegadlowicz -  Portretul lumii

                 O nouă donaţie de carte polonă
                   la Biblioteca "A. Mickiewicz"!

Zi de informare la Biblioteca de cultură şi literatură polonă "A. Mickiewicz"!!!

Invităm toţi doritorii la Ziua de informare: Donaţii de carte polonă, care va avea loc la 21.02.2012 în incinta filialei "A. Mickiewicz". 
În cursul zilei puteţi face cunoştinţă cu literatura polonă din diferite domenii: cultură, religie, beletristică, istorie plus albume foto, CD etc..

Spre atenţia utilizatorilor vor fi organizate expoziţiile:


- Cartea polonă pentru copii
- Descoperă Polonia
- Noi donaţii de literatură polonă


Vă aşteptăm!

Crăciunul la polonezi

Pentru polonezi traditiile si mai ales sarbatorile sunt deosebit de importante, fiind transmise de la o generatie la alta si supravietuind incercarilor si dramelor istorice care au macinat Polonia de-a lungul istoriei. Multe dintre vechile traditii, originare din perioada pagana, si-au pierdut in timp caracterul magic, devenind astazi un prilej de sarbatoare si o amintire plina de culoare a trecutului acestui popor. La mare pret sunt sarbatorile religioase.

Dar poate cea mai importanta sarbatoare din Polonia este Craciunul, sarbatoare marcata prin numeroase ceremonii si obiceiuri, pastrate de secole.

In special Ajunul Craciunului devine o zi magica pentru polonezi, un rol major fiind jucat de podoabele specifice si mai ales de bradul de Craciun.

In Polonia impodobirea bradului de Craciun este o traditie relativ noua, primii pomi aparand in orasele poloneze in secolul XIX, traditia fiind preluata de la germani. Treptat obiceiul a prins si s-a impus in toata tara. Pana atunci locuintele erau decorate cu ramuri de pin, molid si brad, obicei pastrat si astazi mai ales in provincie. In afara crengilor de brad traditia cere ca locuintele sa fie decorate si cu gramajoare de paie si grane, pentru ca recolta sa fie bogata, dar si pentru a aminti de ieslea saraca in care s-a nascut Iisus. In timp obiceiul s-a pastrat, in prezent fiind pusa o mana de paie sub fata de masa, pentru ca cina de Craciun sa fie cat mai bogata si de bun augur.

Unii polonezi pun pe langa grane, bani, un solz sau un os de peste, toate puse intr-un portofel, pentru ca noul an sa fie plin de impliniri. Un alt obicei pastrat in casele poloneze este de a pune la masa de Craciun inca un tacam, pentru un oaspete neasteptat sau in amintirea celor care nu mai sunt.
In traditia polona Ajunul Craciunului are un impact asupra anului viitor, asa ca toti cei care il sarbatoresc trebuie sa fie buni si iubitori cu ceilalti, pentru a avea noroc si parte de prieteni. Gospodinele acorda o atentie deosebita pregatirii mesei de Craciun, totul trebuind sa fie gata pana la apusul soarelui, dupa care intreaga familie se asaza la masa pentru cea mai importanta masa a anului. Traditional, masa de Craciun incepe odata cu aparitia primei stelute pe cer, debutand printr-o rugaciune comuna sau prin citirea unui pasaj din Noul Testament despre nasterea lui Iisus.

Apoi se fac urari pentru viitorul an, iar familia va manca impreuna oplatek, simbol al painii sfinte. Obiceiul cere ca toate felurile servite sa fie fara carne si sa fie in numar de 12, reprezentand numarul lunilor anului si numarul apostolilor lui Hristos, dar in practica se trece adesea peste reguli. Dupa cina se canta colinde sau se merge la biserica, la slujba de la miezul noptii numita Pasterka(Slujba Pastorilor). Ziua de Craciun incepe astfel in fata bisericii, unde oamenii mai privesc o data chipul lui Iisus si isi amintesc de ce a venit printre noi.
Craciunul este o sarbatoare de caldura, ce poate insemna un nou inceput.

Si noi uram tuturor un Craciun fericit, cu ganduri albe indreptate spre ceilalti si spre noi insine, cu dorinta de mai bine si mai frumos!

Săptămîna Uşilor Deschise la biblioteca polonă “A. Mickiewicz”

Săptămîna Uşilor Deschise a bibliotecii «A. Mickiewicz», ediţia a IV-a, a avut un program de activităţi culturale care a trezit interesul utilizatorilor de diferite vîrste şi apartenenţă naţională: polonezii români, alolingvi, publicul din Chişinău şi oaspeţi din Polonia.La deschiderea Programului Zilelor bibliotecii, a participat Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova Bogumil Luft şi Doamna Ana Maria Luft, oaspeţi din Poznan (Polonia): Michal Kruszona, Aleksandra Mikolajska şi Marlena Solac; vicepretor sectorul Centru Eugenia Graur şi şef secţia cultură Vladimir Tofan; reprezentanţii diasporei Polone, cititorii bibliotecii.
În cuvîntul de salut Ambasadorul Bogumil Luft, a apreciat activitatea bibliotecii ca una bună şi ne-a dorit mari succese în viitor.Şefa filialei, Ecaterina Nedzelschi, a făcut o trecere în revistă a celor mai interesante servicii şi activităţi petrecute pe parcursul anului 2011, a numit partenerii fideli ai bibliotecii, voluntarii, utilizatorii care participă activ în programele culturale a BM BP Hasdeu. Un recital de poezie în limba polonă a omagiat cartea şi biblioteca.

O interesantă prezentare a cărţilor lui Czeslaw Milosz (Przekłady poetyckie.- Krakow: Wydawnictwo Znak, 2005; Milosz, Czeslaw. Druga przestrzeń.- Krakow, 2006; Wiersze.- Krakow: Wydawnictwo Znak, 2009), a fost făcută în limba polonă de către Kamila Wielgosz, lector la USM, facultatea de limbi străine. Cărţile au fost aduse de la Institutul cărţii din Varşovia.

Margareta Ivanuş, Artistă a Poporului din Republica Moldova a interpretat două cîntece şi o romanţă, astfel bucurînd publicul prezent la eveniment, cu vocea Dumneaei minunată. Toată săptămîna utilizatorii au participat la diverse manifestări culturale, majoritatea avînd accent polonez. La şedinţa Clubului «Dzien dobry, Polsko!», s-a vorbit despre Tezaurul polonez din colecţia Muzeului de Arte plastice.
Am prezentat cartea Arta poloneză. - Chişinău, 2001. Iar la şedinţa Clubului «La castelul cu poveşti», elevii claselor primare au ascultat ora de lectură Cine ne traduce cărţile (traducători de literatură polonă pentru copii). Au tradus din limba polonă: Otilia Kazimir, Petru Cărare, S. Maršak; S. Mihalkov, S. Vangheli. Pentru cei dezavantajaţi de la Şcoala-Internat nr. 5, am petrecut convorbirea Portul naţional polonez. Le-am prezentat costumul popular polonez, fotografii cu straie poloneze, albume color.
Dezvelirea plăcii comemorative consacrată lui Lech Kaczynski şi celorlalte victime ale catastrofei de la Smolensk, a avut loc pe 10 noiembrie.
Evenimentul a fost onorat de Primarul General al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă; Pretorul sectorului Centru, Vladimir Şarban; Ana Lucia Culev, şefa Direcţiei Cultură a Primăriei municipiului Chişinău; şef secţia cultură Vladimir Tofan; Societatăţile polone, elevii liceului «K. Sibirschi», locuitorii blocului pe care a fost instalată placa. Biblioteca a mai organizat şi 3 expoziţii de carte, 1 expoziţie foto - Fotografia etnoculturală polonă, 1 vernisaj de pictură a elevilor Şcolii de Arte plastice «A. Şciusev» şi o expoziţie de origami 3D, a Centrului Comunitar de minori «Andrieş» din Sectorul Centru.
Ambasada Poloniei a prezentat o expoziţie ambulantă Czeslaw Milosz, scriitor polonez, Laureat al Premiului Nobel, organizată în cadrul Anului 2011 — Anul Czeslaw Milosz.
A fost o săptămănă interesantă, plină de emoţii positive.
Şi continuăm să mergem cu paşi fermi spre următorul an, în care biblioteca va face deja  frumoasa vîrstă de 5 ani.